Despre pustnicie (PUSTNICUL)

Omul a fost creat de Dumnezeu ca sa se bucure de plinatatea vietii. Dar, prin indepartarea sa de Creatorul sau, s-a intrerupt comuniunea iar omul a ramas singur sa sufere pe pamant. Mult timp nimeni n-a mai putut sa faca nimic, cu toate ca erau oameni buni şi drepti, precum Enoh care a fost atat de placut lui Dumnezeu incat a fost luat de Dumnezeu fara sa mai moara ca si ceilalti oameni, sau oameni precum Noe caruia Dumnezeu i-a spus ca va veni o ploaie atat de mare incat apele vor acoperi chiar şi muntii cei mai inalti. I-a mai spus sa faca o barca in care sa-si salveze familia dar şi pe altii care vor crede ce le va spune el iar Noe L-a ascultat si a facut intocmai.

In sfarşit, dupa multe mii de ani, a venit pe pamant Fiul lui Dumnezeu in mod minunat , nascandu-se din Fecioara Maria şi facand ceea ce trebuia noi sa facem şi nu puteam de loc: sa ne iubim unii pe altii si sa-l iubim pe Dumnezeu.

Suntem chemati cu totii la cea mai inalta cunoastere, chemati sa ne ocupam cu stiinta stiinţelor care este cunoasterea de sine şi cunoasterea lui Dumnezeu. Daca cineva ajunge sa se cunosca pe sine prin harul lui Dumnezeu ii va cunoaste şi pe ceilalti. Pentru ca toti suntem oameni. Daca va dori cineva sa-l cunoasca pe Dumnezeu , Dumnezeu se va bucura de dorinta lui buna şi-i va da posibilitatea aceasta printr-o lucrare care poate dura mult timp , o parte a vietii sau chiar viata intreaga.

Suntem dispuşi sa cautam binele, iubirea, pacea, intelegerea dar nu stim stim unde sa le cautam. Dupa o perioada de cautare inevitabil ne indreptam paşii spre biserica pentru ca ne amintim ca Iisus este cel care ne iubeşte şi care poate sa ne ajute.

Daca parintii nostri inşişi au un Parinte Spiritual, duhovnic sau indrumator, poate chiar preotul din parohia din care facem parte, totul este mai simplu, vom traversa calatoria noastra mai usor spre tinta finala- viata veşnica şi comuniunea cu Dumnezeu şi cu toti Sfintii sai si vom incepe de acum şi de aici de pe pamant sa pregustam fericirea raiului şi a imparatiei lui Iisus. Iar daca nu avem,va trebui ca fiecare dintre noi sa caute cu mai multa insistenta.

In fiecare Biserica este preot care a fost randuit de Dumnezeu pentru ca sa invete poporul. Aceasta este Voia lui Dumnezeuca oamenii sa vina Duminica şi in sarbatori şi sa fie alaturi de Fiul sau Iisus şi de toti Sfintii care , in mod tainic ,participa deplin la aceasta comuniune a Sfintei Slujiri la care Iisus este ,prin Duhul Sfant, slujitorul principal.

Omul a fost creat pentru aceasta comuniune. Crearea Femeii din coasta lui Adam are o semnificatie aparte. Femeia nu este nici mai presus de barbat nici mai prejos, ci egala, este completarea lui, mângaietoarea lui apropiata. Casatoria este binecuvântata de la inceput, ca dar al lui Dumnezeu pentru om fiind asa inca de la nunta din Cana Galileii prin prezenta Domnului Iisus Hristos impreuna cu mama sa şi cu ucenicii sai asa dupa cum citim in Sfintele Evanghelii.

Cercetand insa mai departe aflam despre casatorie ca nu este singura modalitate de viata. Mai exista şi o alta cale pe care Dumnezeu a binecuvântat-o si pe care insuşi Fiul sau a ales-o pe pamat şi in care au trait şi s-au mântuit  mii de oameni oameni de atunci incoace. Aceasta este: o viata in feciorie, neavere şi ascultare. Unii dintre creştini se decid deci pentru viata monahala iar prima ei treapta este  intrarea intr-o manastire.

Cand vorbim despre pustnici, oameni care au plecat departe de asezarile omenesti şi de manastirile lor pentru a vietui in pustie, ne referim intotdeauna la monahi cu o mare experienta spirituala. Niciunul dintre ei n-a plecat in deşerturile indepartate  fara sa fi traversat noviciatul de la 3 la 5 ani cat şi o perioada de una-doua decenii de nevointa monahala. Numai atunci monahul este pregatit, şi, daca doreşte sa plece poate sa ceara binecuvântare dunovnicului sau pentru a pleca in pustie.

In pustie toate intamplarile devin mai intense, mai reale. Luptele de la manastire aici se dau pe fata şi sunt mai periculoase. Este deci nevoie de o experienta mare, curaj şi stiinta multa.

Pe pustnici nu-i vom intalni adesea. Daca ii intalnim nu vor ramane mult timp cu noi. Ne vor vorbi cateva cuvinte şi vor pleca mai departe la lucrarea lor.

Care este de fapt lucrarea pusnicilor? Care sunt motivele pentru care s-au hotarat sa petreaca in pustiu ,departe de fratii lor ? Ce cauta ? Sunt fericiti ?

Aceşti pustnci sunt rugători pentru intreaga umanitate, pentru toti oamenii, de la Adam pana la ultimul om care va trai candva pe pamant. Ei cer de la Dumnezeu mila şi mântuire pentru toti oameni.

Pustnicul retras si-a ales viata linistita pentru a dobandi pacea sufletului şi pentru a-L putea contempla in iubirea sa pe Dumnezeu. El se roaga Parintelui ceresc pentru ca pacea sa vina peste toti oamenii, se roaga pentru ca harul sa fie abundent revarsat in sufletele tuturor creştinilor, sa le fie iertate pacatele, paşii lor sa fie indreptati de ingeri spre Biserica unde işi vor gasi indrumarea spirituala şi, prin harul lui Dumnezeu, mântuirea vesnica.

Pustnicul se roaga ca tuturor oamenilor sa li se daruiasca cunostinta despre Dumnezeu şi, mai mult, sa-L cunoasca aşa cum el Il cunoaste personal, prin Duhul Sfant ,pe Dumnezeu.

Pustnicul este mijlocitor intre ceruri şi pamant, el este inger pamatesc şi om ceresc. Citim in vietilor Sfintilor ca Antonie cel Mare traia in munte dar ştia tot ce se intampla in intreaga lume. Dar cum stia el toate acestea? Prin harul Duhului Sfant !
Deaseamenea ştim, din vietile Sfintilor şi de la pustnicii pe care ii cunoastem personal ca, şi daca plang pentru pacatele intregii lumi, sunt fericiti şi nu doresc sa paraseasca niciodata deserturile indepartate  .

Aceasta se intampla numai daca duhovnicii lor sau chiar episcopul le- ar cere sa o faca pentru o misiune in lume ,o conferinta duhovniceasca sau alte pricini binecuvantate.

Nu trebuie sa devenim pustnici dar este bine sa stim despre ei. Este bine sa invatam ceva din viata lor si auzind de liniste, pace, iubire de oameni şi de Dumnezeu sa ne straduim şi noi sa ne aratam vrednici de lucrarea lui Iisus Hristos pe pamant. Domnul ne Iubeste ! Şi noi ar trebui sa-L iubim pe El.
Daca pustnicii işi petrec toate viata in liniştea pe care o preţuiesc ca pe o cale de a -I placea lui Dumneuzeu  atunci şi noi sa ne organizam locul nostru de studiu, de citit şi invatat in aşa fel ca sa avem pace multa, linişte si bucurie duhovniceasca.

Daca pusticul nu are internet, cont pe facebook sau telefon mobil, şi aceasta il ajuta sa se roage şi sa fie util pentru intreaga umanitate, pentru toti oamenii,  pentru intregul Adam, va trebui şi noi sa fim utili, sa avem o cultura aleasa şi un mod placut in care sa ne administram toate aceste activitati, cand şi cum raspundem la telefonul mobil şi cand evitam sa o facem, cand accesam conturile noastre in retelele sociale şi cand amanam sau renuntam la aceasta. Toate aceste activitati trebuiesc  bine indrumate ca sa ne fie cu folos duhovnicesc.

Daca pustnicii se roaga şi ii iubesc pe toti oamenii şi noi creştinii incepatori, din lume,ar fi bine sa traim cu totii in pace, sa-i iubim pe parintii nostri şi sa fim ascultatori fata de ei şi fata de profesori. De aici vine apoi multa binecuvantare de la Dumnezeu pentru noi toti!

Pustnicii se hranesc cu hrana duhovniceasca, cea materiala fiindu-le necesara numai din cand in cand.

Noi ,cei care la randul nostru il iubim pe Dumnezeu ,va trebui ca din cand in cand sa mai citim din Sfintele Evangelii ale lui Iisus si cate o carte duhovniceasca .

Adam primul om in Rai a trait in feciorie pana la ieşirea de acolo. Bogatia sau saracia nu aveau inteles pentru el fiindca in comuniunea pe care o avea cu Dumnezeu, toate se administrau fara interventia lui personala dar totusi, in ascultare  n-a ramas.
Domnul Iisus Hristos a trait in feciorie toata viata pamanteasca, in neavere şi in ascultare deplina de Tatal Ceresc si slujind oamenilor la mântuirea lor El a placut in mod deosebit Tatalui Ceresc.
Apostolii sai au trait in mare sfintenie iar Maica Domnului indeosebi

.Nu ne va ajunge timpul daca vom incepe sa vorbim despre sfintenia si slava Preacuratei Maici a Domnului si Preamilostivei Maici a noastre, Preabinecuvantata Fecioara Maria .Dar şi pana azi multi tineri si tinere intelepti şi curajosi iau decizia sa traiasca in feciorie pana la casatorie ,aceasta binecuvântare extinzandu-se asupra copiilor lor si asupra unei vieti daruite cu multa pace, bucurie, şi iubire.
Pustnicii au placut lui Dumnezeu in deşerturile indepartate iar noi putem fi placuti  lui Dumnezeu in locurile noastre de vietuire, in orasele, satele, scolile şi familiile noastre in care avem binecuvântarea Domnului sa vietuim.

 

Scris de Ieromonah Sarian Raicovici  – pentru filmul documentar “PUSTNICUL”

 

 

 

Related Post

Un proiect minunat de Crăciun Colindul "O ce veste minunata" interpretat de Blidar Maria Antonia si Craciun Miruna Maria a fost o adevarata provocare! Am dorit sa realizez acest videoclip pentru a arata lumii ca traditia inca este "la moda" iar Craciunul nu este doar o sarbatoare a luminii si a mosilor ci un Praznic de-o lumi...
Şcoala Sfântul Ierarh Nicolae Şcoala Sfântul Ierarh Nicolae este o şcoală pentru sufletul copilului tău! Școala “Sfântul Ierarh Nicolae” Arad are ca misiune asigurarea unei educații de calitate, centrată pe elev și formarea tinerilor cu înalte principii morale, cu suflet frumos, oameni puternici, echilibrați şi responsabili...
PUSTNICUL – Locul 1 la Theatrum Mundi 2016 Sâmbătă, 28 mai 2016, la Sala Marionete a Teatrului Clasic "Ioan Slavici" Arad, în cadrul Festivalului internaţional de artă pentru elevi şi studenţi "Theatrum Mundi" organizat în Arad la a XII-a ediţie, coordonat de prof. Camelia Circa - Chirilă, consilier educativ la Colegiul Național "Moise Nicoa...

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*
*
Website